Dincolo de culinare Dincolo de științe

Lungul drum al mirodeniilor (un soi de antropologie culinară)

Pe când soarele-mi topea sinapsele și căutam cu disperare să ajung mai repede acasă, căci tocmai fusesem la Editura Universității București să-mi ridic cartea proaspăt tipărită (mai multe detalii în curând), o mamaie mă oprește-n drum cu busuioc și cimbru, verzi și înflorite. 2 minute mai târziu, plecam cu un buchet mare și proaspăt, numai bun de mâncat, uscat, presărat în salate, paste și multe altele.

Și uite așa mi-am amintit că nu v-am recomandat aici, 2 proiecte conexe, pe care eu le urmăresc cu drag:

Ierburi Uitate – povești din alte vremuri despre rețete, mâncare, mirodenii ce s-au pierdut printre farfuriile mesenilor români + cum au ajuns ele pe aceste meleaguri sau cum se preparau cândva.

și

Grădina Istorică – după cum spun cei de la Fundația Comunitară București, care îi susțin de la începuturi: ”un proiect de cercetare și educație botanică și gastronomică, prin care s-a realizat recrearea unei grădini de zarzavaturi de inspirație istorică, cu plante care se cultivau în vechea Europă înaintea descoperirii noilor continente și aducerii în Lumea Veche a unui număr mare de plante alimentare care definesc alimentația de azi. Ce se cultiva și se mânca în secolele trecute, inclusiv în provinciile românești, până la sosirea tomatelor, cartofilor, ardeilor, dovlecilor, fasolei și a altor multe specii?”

Uite așa puteți citi, de exemplu, că până la sosirea fasolelor din Americi (da, și ele, asemeni cartofilor și tomatelor, vin de peste ocean) boabele Lumii vechi erau mazărea, năutul, lintea și bobii sau că după un vechi obicei alimentar țărănesc, primăvară devreme, mujdeiul cu care se mânca omniprezenta mămăligă se făcea cu usturoi sălbatic, cules de prin păduri.

Pe restul vă las să le descoperiți singuri. Cine știe ce rețete boierești vă vor inspira! 🙂

Leave a Reply